Stimate Domnul Preşedinte!
Stimate Domnul Prim-Ministru!
Stimată Doamna Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova!
Stimaţi membrii ai Comisiei Parlamentare economie, buget şi finanţe!

INTRODUCERE

Suntem o comunitate de contabili care numără peste 11700 membri. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică în Republica Moldova există aproximativ 50.000 întreprinderi raportoare, iar considerând că deseori un contabil cumulează munca la câteva companii putem afirma că reprezentăm contabilii a minimum jumătate din agenţi economici din ţară.

Noi, contabilii, suntem cei care raportează informaţia pe care se bazează politicile publice, cei care suntem în primul rând responsabili de calcularea şi transferarea impozitelor şi taxelor fără de care nu poate funcţiona nici un stat. Pentru sectorul IMM suntem, deseori, şi serviciul de cadre, şi jurişti.

Totodată, noi suntem cei afectaţi cel mai mult de rezultatele procesului legislativ, deoarece trebuie să asigurăm raportarea corectă, deplină şi la timp – ceea ce în ultimii ani devine tot mai complicat (şi uneori imposibil) din cauza modificărilor legale promovate.

SITUAŢIA DE FAPT

Constatăm, cu regret, lipsa unei viziuni şi strategii clare în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător. Se promovează, se introduc şi se anulează decizii legate de factori politici, de partenerii externi, de interese corporative din unele ramuri ale economiei naţionale, fără a lua în consideraţie scopul principal – asigurarea unui mediu de afaceri şi unui cadru legal stabil şi previzibil cu dezvoltarea logică şi progresivă. Vedem şi lipsa transparenţei şi informării publice despre motivele de luare a unor sau altor decizii, precum şi evitarea asumării responsabilităţii de cei care execută legislaţia.

Vă aducem mai jos doar câteva exemple de asemenea situaţii:

• raportul Empoldep-19 – transferarea calculării taxelor ecologice în sarcina contabililor, iar administrării către Serviciul Fiscal de Stat, creând situaţia când nici unii, nici alţii nu deţin cunoştinţe specializate pentru pregătirea şi verificarea acestuia, iar pregătirea raportului cel mai des se rezumă la apelarea la unii intermediari obscuri sau funcţionari din cadrul autorităţilor publice din domeniul ecologic, care pentru sume de zeci sau de sute de ori mai mari decât suma impozitului pregătesc raportul, fără a-şi asuma o oarecare responsabilitate – am solicitat, de repetate ori revenirea la situaţia iniţială, în care această taxă era calculată de autoritatea în domeniu – dar fără succes;
• problema controalelor fiscale neautorizate – de la începutul anului există un şir de controale fiscale totale la întreprinderile care nu sunt în lista pentru controale în anul 2020;
• problema plăţii pentru tichetele de masă – datorită răspunsurilor diferite CNAS şi SFS contribuabilii au rămas cu întrebări (e drept, că CNAS pe urmă si-a corectat răspunsul), în plus nu este clar de ce contribuţiile trebuiesc calculate pentru tichetele de masă din decembrie – avem de a face cu luarea deciziilor de modificare a legislaţiei fără adaptarea, până la data intrării în vigoare a altor acte normative şi introducerea dispoziţiilor de tranziţie;
• problema noilor norme de combustibil – noi am scris în repetate rânduri despre irelevanţa multor norme, însă până în prezent nu avem nici un răspuns oficial;

• conformarea cu cerinţele Legii privind protecţia datelor cu caracter personal 133/2011 – în loc să avem un set clar de modele de acte şi de exemple clare de conformare suntem nevoiţi în repetate rânduri, să ne încercăm norocul la Centrul pentru Protecţia Datelor Personale, unde părerile diferă de la un specialist la altul,
• problema cu datele de pe pagina infodebit.md – pe acestă pagină sunt prezente informaţiile care pot fi doar din partea organelor statului, despre situaţiile financiare ale întreprinderilor RM, însă afişarea acestor informaţii prin structuri private sugerează că din Registrul angajaţilor se pot scurge informaţii cu consecinţe nefaste;
• problema raportului privind împrumuturile peste 200 mii lei (sau restituirea acestora) – abia câteva zile în urmă a fost primit răspunsul, că mai mult de un an de zile SFS a perceput greşit problema - iar agenţi economici au fost amendaţi, totodată menţionăm că raportul este greoi şi nelegibil;
• problema noii metode de calculare a indemnizaţiilor din 01.07.2019 – în lunile iulie-august CNAS a promovat seminare contabililor, în care greşit i-a informat în privinţa mai multor aspecte, noi le-am scris scrisoare, şi ei au recunoscut modul corect de interpretare, iar abia la finele anului a fost introduse modificări în Modul de calcul a salariului mediu (HG 685/2019);
• amnistia fiscală şi anularea acesteia care au schimbat brusc, de două ori „regulile de joc” – fără a considera impactul asupra contabililor (păstrarea documentelor, corectarea erorilor în dările de seamă) şi a creat, prin anulare, condiţii de discriminare pentru agenţii economici care sunt controlaţi;
• „Leagănul” cu TVA pentru HoReCA – când a fost investit timp şi bani pentru ajustarea evidenţei contabile şi sistemelor informaţionale pentru cota TVA de 10%, obţinute explicaţii, scrise articole, ca pe urma toată această muncă să fie radiată peste noapte pentru dividende politice.

Ca concluzie - am dorit să arătăm că fiind de ocupaţi cu munca noastră zilnică, suntem nevoiţi să ne ocupăm gratis şi încă mult timp de o mulţime de legi/hotărâri parţial negândite, şi astea încă nu-s nici pe departe toate, doar cele mai dureroase. Dorim să înţelegeţi, că dorim să muncim, dar suntem nevoiţi, venind dimineaţa la serviciu, să ieşim de parcă pe un teren cu mine, unde nici o mişcare nu este corectă. Nu menţionăm aici de unele norme din cadrul legat învechit, moştenit din primii ani de independenţă, care nu a suferit modificări esenţiale, pentru care au dispărut sau s-au modificat totalmente relaţii economice, dar care continuă să existe (nefiind cunoscute de contabilii mai tineri de 50 ani) şi să fie aplicate cu succes în cadrul controalelor.

SOLICITAREA NOASTRĂ

Totodată, comparativ recent, a apărut o iniţiativă, care vine tot din lipsa de coordonare a procesului de reforme, şi anume din anularea carnetelor de muncă (de altfel, salutabilă). Merge vorba de Registrul angajaţilor – considerăm că proiectul propus nu este acceptabil. Opinia noastră am expus-o de multe ori la diferite întruniri, anul acesta la şedinţa în cadrul Ministerului Finanţelor şi la o întrunire la Consiliul Economic . Avusem speranţa că termenul de examinare a proiectului va fi prelungit până la finele lunii aprilie, după cum am discutat la şedinţa de la Ministerul Finanţelor, sperăm acest lucru să fie luat în consideraţie.

Dacă e să spunem despre problemele acestui registru al angajaţilor (iar ele sunt foarte multe), le repetăm pe cele mai principale, în continuare, pe scurt:

• observăm, că se doreşte completarea registrului în ziua angajării salariatului – acest lucru cu certitudinine nu este acceptabil – conectarea la Registu cere utilizarea semnăturii electronice, care fiind echivalată cu semnătura olografă, nu poate fi transmisă nimănui – la întreprinderi cu un flux mare de angajaţi aceasta înseamnă că se va încălca dreptul persoanei responsabile la concediul anual, garantat prin Codul Muncii, iar la IMM care comunică cu contabilul o dată pe lună – riscuri majore de neconformare,
• se cere ca în registru să fie indicat nr. contractului de muncă şi anexelor, nr. ordinului – adică informaţie excesivă – pentru care nu înţelegem raţionamentul colectării, altfel decât „pentru orice eventualitate”,
• se cere de indicat nr. orelor celor ce nu lucrează ziua deplină – din nou e o sarcină suplimentară, care va lua din timp, şi apoi nu e clar ce-i de făcut dacă se schimbă orele, la fel datele despre locul de muncă, mai ales, dacă lucrul zilnic este mobil,
• registrul conţine foarte multe detalieri fără niciun temei – aceasta va complica foarte mult completarea acestuia, şi nu se ştie încă răspunderea pentru greşeli, spre exemplu:

o  educaţia (noi, contabili, putem garanta oare veridicitatea datelor din diploma de studii?);
o  pregătirea profesională, domeniul, calificări, specializări, cursuri, etc. (la fel);
o  grad de invaliditate (pentru ce? persoana este în drept să nu-l comunice la angajare, dacă nu are interdicţii medicale pentru îndeplinirea unor lucrări);
o  zilieri (cum de raportat în plin sezon, când aceştia lucrează câte o zi, sau mai puţin);
o  datele de contact (ce s-ar urmări aici? cum putem garanta veridicitatea acestor date, altor, decât domiciliul din buletinul de identitate, ce facem dacă acestea se schimbă?);
o  indicarea angajaţilor-fantom (???).

• nu sunt clare aspectele pozitive ale angajatorului (dar şi a angajaţilor), se face impresia că aspecte negative sânt mai multe – cum va lucra accesul angajatorului la baza de date, cine va fi autorizat să acceseze, cum se va evita head-hunting, când concurenţii sub pretextul angajării vor putea accesa informaţia pentru formularea propunerilor de angajare, accesul elementelor criminale sub pretextul verificării informaţiei cu scop de angajare;
• beneficiile angajatorilor şi angajaţilor reflectate în concept sunt umflate artificial pentru a masca avantajele mari ale utilizării registrului de către stat în comparaţie cu alţi utilizatori ai informaţiilor din registru, astfel, formularele propuse de documente nu sunt parţial relevante, înlocuirea anumite formulare de raportare statistică vizează doar o mică parte a respondenţilor, în plus angajaţii vor fi nevoiţi să plătească pentru a avea acces la portal pe când informaţiile de la companie sânt gratuite,
• sistemele electronice care lucrează la moment problematic ne fac să credem, că şi alte programe noi vor lucra şi ele cu probleme, ce ne va face să pierdem şi mai mult timp,
• nu este clar care vor fi cheltuielile angajatorilor pentru obţinerea accestului la program, mai mult ca atăt până în prezent unele întreprinderi nu au fost obligate să se conecteze la platforma electronică de raportare, iar accesul fiecărui contractant este problematică şi costisitoare,
• o altă problemă este introducerea datelor enorme din trecut, deşi SFS şi CNAS au cu mult mai multă informaţie despre persoana fizică, decât agentul economic.

Deci, se observă că se doreşte depunerea unei sarcini foarte voluminoase pe umerii businessului, cu cheltuieli mari suplimentare pentru noi modificări, şi cu riscul unor noi sancţiuni pentru neprezentarea oricăror modificări în termen. În plus noi ne îndoim că va fi realizat un sistem care va lucra bine – având în calitate de exemplu alte proiecte similare (foile de boală, e-Factura, raportare.md, declaraţiile electronice, ş.a.).

Totodată se întâmpla ceva de neînţeles – proiectul registrului este cu grabă promovat de către stat, deşi scurt timp în urmă au fost anulate carnetele de muncă sub devizul înlesnirii muncii pentru business! Acum însă prin noul proiect se recunoaşte că sânt ineficiente unele sisteme de evidenţa - CPAS, scanarea carnetelor de muncă, activitatea inspecţiei muncii?

Amintim, că din rapoartele care le prezintă businessul (IPC18 şi IRM19) se obţine foarte multă informaţie utilă. Considerăm, că rapoartele actuale acoperă necesitatea statului în informaţii detaliate, mai mult ca atât, statul ar putea face analiza în baza datelor primite, de exemplu, ar putea fi calculat salariul mediu pe fiecare funcţie atât în totalul economiei cât şi pe fiecare cod CAEM.

Insistăm ca Registrul să fie completat de autorităţile publice, prin schimb de date, şi fără participarea agenţilor economici. Considerăm, că de altfel, se doreşte transferarea problemelor legate de lipsa de comunicare între diferite autorităţi, într-o nouă şi gravă povara pentru agenţii economici, imputându-le toate riscurile legate de introducerea tardivă a datelor, erori, sistemele electronice nefuncţionale – totodată, fiind descoperită încă o sursă de aplicare a amenzilor şi penalităţilor.

Rugăm să fim auziţi şi să fie transparente toate discuţiile privind problema ridicată, cât şi a oricăror alte proiecte – cerem întâlniri la fiecare etapă în care vor fi luate careva decizii, care vor schimba măcar cât de puţin activitatea de raportare în activitatea de întreprinzător. Cerem să fie luată în consideraţie cerinţa noastră de a lucra tot mai uşor, dar nu mai greu pe zi ce trece – nu solicităm careva preferinţe.

Rugăm lucrul acesta pentru a ne păstra oamenii în ţară, să nu plece disperaţi prin alte părţi, unde se câştigă mai bine în raport cu o mult mai mică sarcină de răspundere. Constatăm cu tristeţe o lipsă enormă a oamenilor în profesie, nu doar din cauza emigrării, dar şi din cauza recalificării în alte profesii, mult mai puţin stresante şi imprevizibile. Situaţia este chiar critică şi necesită măsuri urgente!

Cu respect, membrii grupului Contabil News (facebook.com), peste 11,7 mii persoane